Portal Oraș: Turceni
Despre Turceni
Turceni
Turceni este un oraș din județul Gorj, situat în partea de sud a Dealurilor Jiului, pe râul Jilțu, în zona de confluență cu Jiul. Orașul s-a dezvoltat în jurul a două obiective industriale majore — Termocentrala Turceni și Hidrocentrala Turceni — și administrează localitățile componente Jilțu și Turceni (reședința), precum și satele Gârbovu, Murgești, Strâmba-Jiu și Valea Viei.
Date Geografice
| Coordonate geografice | 44°40′1″ N, 23°22′59″ E (44.667, 23.383) |
| Altitudine | 122 m |
| Județ | Gorj |
| Suprafață | 77,36 km² (7.736 hectare) |
| Populație (2021) | 6.891 locuitori |
| Cod poștal | 217520 |
| Fus orar | UTC+2 (iarnă), UTC+3 (vară) — Europa/București |
| Prefix telefonic | 0253 |
| Localități vecine | Grozești (5,6 km), Ionești (6,8 km), Brănești (7,9 km), Borăscu (8,7 km), Stângăceaua (9,1 km), Butoești (9,4 km) |
| Distanțe principale | Craiova 51 km, Timișoara 208 km, București 217 km, Brașov 206 km, Cluj-Napoca 234 km |
Relief
Orașul este amplasat în partea de sud a Dealurilor Jiului, o subunitate a Podisului Getic, la o altitudine medie de 122 m. Relieful este preponderent dealuric, cu pante moderate și văi largi scoase în evidență de râul Jilț și afluenții săi. Zona de confluență a Jilțului cu Jiul conferă localității un aspect de vale alungită, bordată de dealuri najoase care se ridică treptat spre nord.
Solurile sunt preponderent cernoziomi și faeoziomi pe depozite aluviale și diluviale, favorabile agriculturii. Prezența a două ape — Jiu și Jilț — a condiționat așezarea timpurie și dezvoltarea activităților industriale (termoelectrice și hidroelectrice) care au marcat economia locală.
Climă
Clima este temperată-continentală cu influențe oceanice (clasificare Köppen: Cfb), caracteristică pentru zona de coline din Oltenia. Iernile sunt relativ moi, cu temperaturi medii iernii în jur de -2°C până la 0°C, iar verile sunt călde, cu medii de iulie de 21-23°C. Precipitățiile anuale medii se situate în jur de 600-700 mm, cu maximuri primavără și toamnă. Vântul predominant este de vest și nord-vest, aducând masi de aer umed atlantice.
Microclima locală este influențată de prezența masivelor de apă (lacurile de acumulare ale hidrocetralelor) și de activitatea industrială, care contribuie la o ușoară creștere a temperaturii medii și a umidității atmosferice în zona imediată a termocentralei.
Populație și demografie
| Recensământ | Populație |
| 2002 | 8.791 |
| 2011 | 7.269 |
| 2021 | 6.891 |
Populația orașului a urmărit o tendință descendentă constantă în ultimele două decenii, scăzând de la 8.791 locuitori în 2002 la 6.891 în 2021, o reducere de aproximativ 21,6%. Conform recensământului din 2021, structura etnică este: 89,26% români, 10,68% apartenență etnică necunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoxi. Declinul demografic este atribuit migrației interne și externe, îmbătrânirii populației și restructurării sectorului energetic care a redus numărul locurilor de muncă.
Istorie
Primele atestări documentare ale localităților componente dată din secolele XVI-XVII. Satul Strâmba-Jiu este menționat în documente din 1597-1599, perioada în care marele logofăt Stoica a ctitorit mănăstirea și biserica cu hramul „Sfânta Treime”. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din cătunul Stolojani (satul Turceni) datează din 1774, fiind refăcută în 1846. Aceste biserici atestă o continuitate a așezării și a vieții spirituale în zona actualului oraș.
Orașul Turceni ca entitate urbană a apărut în a doua jumătate a secolului XX, în contextul industrializării forțate a României. Construcția Termocentralei Turceni (începută în anii '70, cea mai mare termocentrală pe lignit din România) și a Hidrocentralei Turceni pe râul Jiu au atrăgat o masă de muncă semnificativă, determinând creșterea accelerată a populației și transformarea a satelor vechi în localități urbane. În 1989, Turceni a fost declarat oraș, inglobând localitățile Turceni (reședință), Jilțu, Gârbovu, Murgești, Strâmba-Jiu și Valea Viei.
După 1990, orașul a trecut printr-o perioadă de restructurare economică dificilă, cu reducerea activității la termocentrală și scăderea numărului locurilor de muncă. În prezent, administrația locală promovează proiecte de diversificare economică, printre care înființarea unui parc industrial, pentru a atrage investiții și a crea noi oportunități de angajare pentru locuitori.
Obiective turistice
Mănăstirea de maici Strâmba (Strâmba-Jiu)
Așezată în satul Strâmba-Jiu, mănăstirea este un important centru spiritual și un punct de referință al arhitecturii religioase din zona Jiului. Complexul mănăstiresc include biserica principală, clădiri monastice și un parc îngrijit, fiind o destinație de pelerinaj și turism religios pentru credincioși din județ și din țară.
Biserica mănăstirii Strâmba – „Sfânta Treime” (1597-1599)
Ctitorită de marele logofăt Stoica în perioada 1597-1599, biserica este un monument de arhitectură medievală valahă, reprezentativ pentru stilul Brâncovenesc timpuriu. Construcția de piatră și cărămiză conservează elemente picturale și sculpturale originale, fiind una dintre cele mai vechi biserici din județul Gorj care a supraviețuit secolelor.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1774, refăcută 1846)
Localizată în cătunul Stolojani al satului Turceni, biserica este un exemplar valoros al arhitecturii religioase populare din lemn, specifică Olteniei. Datând inițial din 1774 și integral reconstruită în 1846, prezintă structură de lemn de brad pe fundație de piatră, acoperiș cu șindrilă, turn clopotniță și pictură interioră parțial conservată.
Termocentrala și Hidrocentrala Turceni
Deși sunt obiective industriale, cele două centrale energetice definesc identitatea vizuală și economică a orașului. Termocentrala Turceni (cea mai mare pe lignit din România, 6 grupuri de 330 MW) și Hidrocentrala Turceni (pe râul Jiu) pot fi admirate de la punctele de observare din zona lacurilor de acumulare, oferind o perspectivă unică asupra ingineriei energetice românești.
Personalități
Marele logofăt Stoica — ctitor al mănăstirii și bisericii „Sfânta Treime” din Strâmba-Jiu (1597-1599), personalitate a Țării Românești din sfârșitul secolului XVI, a lăsat un moștenire spirituală și architecturală care a supraviețuit până azi.
Ion Iordache — primar al orașului Turceni (PNL), mandat în care a condus proiecte de modernizare a infrastructurii locale și a inițiat procedurile pentru înființarea Parcului Industrial Turceni, cu scopul de a diversifica economia locală dincolo de sectorul energetic.